Cate ceva despre Ion Bârlădeanu

Ion Bârlădeanu a fost gropar şi docher. A plecat de acasă la 20 de ani. A fost şi "free lancer ocupându-se de selectarea gunoiului intr-o curte de bloc de pe Calea Mosilor". A fost fara locuinta ani de zile. Ion Bârlădeanu era beţiv şi nemernic. Ion Bârlădeanu are acum cont pe facebook cu 1000 şi ceva de fani. S-a făcut un documentar despre el, ca om şi ca artist, despre descoperirea lui, despre reîntoarcerea în satul natal şi despre revederea cu fraţii şi consătenii lui, despre prima lui expoziţie Realpolitik, despre participarea lui în Basel la un târg de artă contemporană şi emergentă. Ion Bârlădeanu a a fost expus la Londra alături de Warhol şi Duchamp. Ion Bârlădeanu e înţelept şi simpatic.

Monstrul fericit

"Monstrul Fericit" este al treilea volum de poezii al poetului sibian Radu Vancu, volum aparut in editie princeps la ed. Cartier in aprilie 2009 in tiraj de 340 de exemplare, colectia Rotonda. A fost prima mea intalnire cu poezia lui Radu Vancu, despre care oricum auzisem inca din clasa a 9-a si pe care am avut norocul sa-l cunosc dupa intrarea mea in cercul Humanitas-Sibiu.
Nu vreau sa vorbesc nici despre Radu Vancu, nici despre poezia lui. Vreau sa vorbesc despre sintagma-titlu. In primul rand asocierea de cuvinte ma atrage intr-un mod pe care nu pot sa il explic. De aceea nici nu voi incerca sa explic. In al doilea rand, stau si ma gandesc ce este un asemenea monstru care primeste, hmm, sa ii spun, calificativul de "fericit". Imi place sa ma gandesc ca un monstru e fie un om incomplet inca, fie deviant. Este o entitate ce se afla mereu in cautare, care, teoretic, trebuie sa devina sau sa revina. Si imi place sa cred ca fericirea lui sta tocmai in speranta aceasta de implinire, nu e o fericire in sine, efectiva, acum si aici, ci e subsumata atat drumului , cat si ajungerii. Eu asa m-am regasit si asta nu inseamna ca poate fi adevarat, dar nici ca nu poate.

O sa redau si o poezie din volum, nu neaparat ca sa demonstrez sau vreo poezie care sa aiba legatura, ci doar o poezie.

VIAŢA DE PROXIMITATE. DIMINEAȚA

Excelent e, în general, să nu trăiești,
să nu deschizi ochii, ci să te faci covrig sub plapumă
ca într-un sicriu textil, confortabil, o idee cam mic.
Dar vin borborigmele filtrului, apoi aroma Elitei,
şi lumea care nu trebuie să existe
se întrupează în final din glasul ei.

Cu ochii cârpiţi, te dumireşti încet, încet:
da, e lumea în care el s-a omorât când aveai 19 ani
& şi în care mama-i suspectă de cancer la sân.
Unde-s teodiceenii, să-i iei la şpiţe-n cur.
Aşezat pe marginea patului, te opinteşti şi plonjezi
ca un scafandru printre aripioarele dorsale wobbegong.

Surpriză însă - aerul nu-i lichid, nu-i o mare
înţesată de rechini hămesiţi. Aerul te izbeşte in cap
ca o placă invizibilă de fontă , şi ea te întreabă:
"De ce gemi?" Cu părul vâlvoi de spaimă
te împleticeşti spre baie, închizi uşa şi-ţi asculţi inima:
cea-mai-bu-nă-din-tre-lumi-cea-mai-bu-nă-din-tre-lumi-cea-mai-bu-nă-

Pentru cine bat clopotele?

Imagine teribila. Un paragraf din Meditatia XVII a lui John Donne:
"No man is an island, entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main. If a clod be washed away by the sea, Europe is the less, as well as if a promontory were, as well as if a manor of thy friend's or of thine own were. Any man's death diminishes me, because I am involved in mankind; and therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee..."

Si o traducere mai mult sau putin, aaa, buna (nu de alta dar sa imi dau si eu seama ce zice Donne)
"Nici un om pe lume nu-i doar un ostrov stingher si de sine statator, fiecare om este o bucata din continent, o particica din intreg; daca marea ii smulge o pietricica, Europa e imputinata, asa cum ar fi orice bucata de pamant sau mosia ta ori a prietenilor tai; moartea oricarui om ma vatama si pe mine fiindca ma aflu cuprins in omenire. Si de aceea niciodata sa nu intrebi pentru cine bat clopotele; iata ca pentru tine bat."

Si, bineinteles, 2 referiri culturale: acest paragraf e motto-ul romanului lui Hemingway "Pentru cine bat clopotele" despre razboiul civil din Spania; si replica "No man is an island, he's a peninsula".

Un pas mic pentru omenire, un pas mare pentru mine

I so hate this when it happens... In loc sa ma pregatesc pentru partialul la Grancea sau sa pregatesc seminarul despre Reforma protestanta sau sa invat, in general, pentru examene, mi-am printat la fetele dragute de la Alexia editia a 3-a a cartii lui Ian Hodder "Reading ther Past:Current Approaches to Interpretation in Archaeology". Aceasta carte, teoretic, la care se adauga alte scrieri ale lui Hodder, precum si Shanks, Tilley, Julian Thomas, Preucel, Meskell si altii, ar trebui sa constitutie fundamentul teoretic al tezei mele de licenta, care, sper, va avea loc peste un an jumate.

Desi inainte de Hodder voiam sa trec prin niste istorii generale ale teoriilor in arheologie, am zis ca nu are rost sa mai astept pana fac rost de ele. Trebuie sa rezolv cu Biblioteca Universitara pentru niste imprumuturi inter-bibliotecare de la Cluj, Timisoara, Bucuresti. Macar astia de la Sibiu au asa:
-Childe - "What Happened in History"
-Clarke - Analytical Archaeology"
-Tilley - Handbook of Material Culture".

Daca, cumva, aveti sau intalniti un exemplar din urmatoare lsita, ati face un mare bine si as fi profund recunoscator daca as putea intra in posesia unei copii (materiale sau digitale):
* Ian Hodder – “Archaeological Theory Today”
* Matthew Johnson – “Archaeological Theory: An Introduction”
* Ian Hodder – “The Archaeological Process: An Introduction”
* Bruce Trigger – “A History of Archaeological Thought”
* David Whitley – “Reader in Archaeological Theory”
* Michael Balter – “The Goddess and the Bull: Catalhoyuk”
* Christopher Tilley – “Interpretative Archaeology”
* Bruce Trigger – “Sociocultural Evolution”
* Julian Thomas – “Interpretive Archaeology: A reader”
* Lee Lyman – “The Rise and Fall of Culture History”
* R. W. Preucel – “Processual and Postprocessual Archaeologies: Multiple ways of knowing the past”
* Mark Leone – “Contemporary Archaeology: A Guide to Theory and Contributions”

Acestea fiind spuse, sa imi urez "Lectura placuta!"