Am participat astazi, pentru prima data, la sustinerea publica a unei lucrari de doctorat in vederea acordarii titlului de doctor in stiinte umaniste. Curiozitatea ma imboldea de mult timp, voiam sa stiu ce presupune si cum se desfasoara. Asa ca m-am dus azi la Facultate la ora 11 (bineinteles ca sustinerea incepea la 12).
Doctorandul Dan Buzea a sustinut lucrarea cu titlul "Asezarea eneolitică de la Păuleni. Rolul si locul ei în cadrul eneoliticului din zona Carpatilor Răsăriteni", elaborata sub indrumarea Prof. Gheorghe Lazarovici. Referentii lucrarii au fost: Prof. Sabin Adrian Luca, Cercet. Magda Cornelia Lazarovici si Cercet. Horia Ciugudean.
Lucrarea reprezinta, cum au spus si referentii, o insumare a rezultatelor celor 11 ani de sapaturi in situl de la Pauleni, incepute in 1999. O sa spun ce mi se pare mie interesant, nu voi face un proces verbal al sustinerii. Cum am ajuns mai devreme, am avut timp sa ma uit sumar peste cele 2 volume ale lucrarii (al doilea volum constand din planse, tabele si grafice), dar am acordat o atentie deosebita capitolului despre arheologia experimentala.
Din câte țin minte, în campania 2006 a fost prima încercare (reușită de altfel) de reconstruire a unei vetre cu pat de piatra și acoperita cu lut. Cum spuneam, încercarea a reușit și au folosit vatra atât la arderea ceramicii realizate de acești cucutenieni moderni, cât și la gătit și la încălzit. Sper sa nu ma înșel, cred ca tot în 2006 au realizat un cuptor în panta dealului, unde de asemenea au reușit sa ardă ceramica. In 2007, ambițiile au fost mai mari, dar din păcate nu au fost împlinite. S-a încercat construirea unui cuptor cu cupola. Cred ca în 2007 nu au mai avut timp sa îl termine, dar au reușit în 2008. Au întărit scheletul-cupola împletit din crenguțe și ramuri, pe care apoi au lipit lut, atât pe interior, cât și pe exterior, dar la ardere, din câte țin minte, a luat foc complet. Ideea este, fie cu succese, fie cu insuccese, ca se încearcă și în România asemenea lucruri mai puțin experimentate: încercarea de reconstituire cât mai fidela a vieții din timpuri vechi prin reconstruirea artefactelor sau clădirilor și a folosirii acestora în modul în care se presupune ca au fost folosite inițial (o sa incerc sa revin cu date mai exacte si sa explicitez de indata ce pun mana pe un exemplar al tezei).
Legat de acest lucru, un capitol aparte il constituie cel legat de "pedagogia muzeala" in care este expusa experienta cu tabara de arheologie experimentala destinata elevilor. Ce-i drept, si eu sunt de acord ca acest capitol se indeparteaza mult de la tema, insa cred ca isi gaseste locul ca anexa sau articol separat.
Dupa retragerea comisiei pentru deliberări, după întoarcerea comisei de la deliberări, domnului Dan Lucian Buzea i s-a acordat titlu științific de Doctor în Istorie și distincția Magna cum laude. Sa speram într-o cât mai rapida publicare a tezei, redactata ținând cont de amendamentele de rigoare ale referenților.
Felicitări și cât mai mult succes in continuare!
*Au aparut de curand in colectia "Biblioteca Brukenthal" editata de Muzeul Brukenthal din Sibiu versiunile tezelor de doctorat ale Prof. Suciu ("Cultura Vinča în Transilvania") si ale Domnului Diaconescu ("Cultura Tiszapolgar în România").
Doctorandul Dan Buzea a sustinut lucrarea cu titlul "Asezarea eneolitică de la Păuleni. Rolul si locul ei în cadrul eneoliticului din zona Carpatilor Răsăriteni", elaborata sub indrumarea Prof. Gheorghe Lazarovici. Referentii lucrarii au fost: Prof. Sabin Adrian Luca, Cercet. Magda Cornelia Lazarovici si Cercet. Horia Ciugudean.
Lucrarea reprezinta, cum au spus si referentii, o insumare a rezultatelor celor 11 ani de sapaturi in situl de la Pauleni, incepute in 1999. O sa spun ce mi se pare mie interesant, nu voi face un proces verbal al sustinerii. Cum am ajuns mai devreme, am avut timp sa ma uit sumar peste cele 2 volume ale lucrarii (al doilea volum constand din planse, tabele si grafice), dar am acordat o atentie deosebita capitolului despre arheologia experimentala.
Din câte țin minte, în campania 2006 a fost prima încercare (reușită de altfel) de reconstruire a unei vetre cu pat de piatra și acoperita cu lut. Cum spuneam, încercarea a reușit și au folosit vatra atât la arderea ceramicii realizate de acești cucutenieni moderni, cât și la gătit și la încălzit. Sper sa nu ma înșel, cred ca tot în 2006 au realizat un cuptor în panta dealului, unde de asemenea au reușit sa ardă ceramica. In 2007, ambițiile au fost mai mari, dar din păcate nu au fost împlinite. S-a încercat construirea unui cuptor cu cupola. Cred ca în 2007 nu au mai avut timp sa îl termine, dar au reușit în 2008. Au întărit scheletul-cupola împletit din crenguțe și ramuri, pe care apoi au lipit lut, atât pe interior, cât și pe exterior, dar la ardere, din câte țin minte, a luat foc complet. Ideea este, fie cu succese, fie cu insuccese, ca se încearcă și în România asemenea lucruri mai puțin experimentate: încercarea de reconstituire cât mai fidela a vieții din timpuri vechi prin reconstruirea artefactelor sau clădirilor și a folosirii acestora în modul în care se presupune ca au fost folosite inițial (o sa incerc sa revin cu date mai exacte si sa explicitez de indata ce pun mana pe un exemplar al tezei).
Legat de acest lucru, un capitol aparte il constituie cel legat de "pedagogia muzeala" in care este expusa experienta cu tabara de arheologie experimentala destinata elevilor. Ce-i drept, si eu sunt de acord ca acest capitol se indeparteaza mult de la tema, insa cred ca isi gaseste locul ca anexa sau articol separat.
Dupa retragerea comisiei pentru deliberări, după întoarcerea comisei de la deliberări, domnului Dan Lucian Buzea i s-a acordat titlu științific de Doctor în Istorie și distincția Magna cum laude. Sa speram într-o cât mai rapida publicare a tezei, redactata ținând cont de amendamentele de rigoare ale referenților.
Felicitări și cât mai mult succes in continuare!
*Au aparut de curand in colectia "Biblioteca Brukenthal" editata de Muzeul Brukenthal din Sibiu versiunile tezelor de doctorat ale Prof. Suciu ("Cultura Vinča în Transilvania") si ale Domnului Diaconescu ("Cultura Tiszapolgar în România").
